Caută

15 Mituri Despre Terapie

Cele mai comune mituri despre terapie, care ne impiedica sa cerem ajutor de specialitate in momente dificile de viata sau atunci cand pur si simplu avem nevoie de o perspectiva noua, pentru a putea merge inainte.



Mitul #1

Doar omenii cu probleme psihice grave sau "nebunii" au nevoie de terapie. "Nu sunt nebun, nu am o cadere nervoasa, nu mi-am pierdut mintile, deci nu am nevoie de terapie."


Realitate: Nu trebuie sa fim "nebuni" pentru a apela la ajutorul unui terapeut. Majoritatea pacientilor sunt persoane absolut normale, nu au halucinatii, nu aud voci, nu sunt desprinsi de realitate. Cel mai adesea, cei care apeleaza la terapie au nevoie de ajutor pentru a gestiona efectele unor situatii dificile de viata sau foarte stresante, sau pentru a schimba tipare emotionale, de gandire sau de comportament, care nu mai sunt functionale sau eficiente.


Mitul #2

Doar oamenii "slabi" sau fara vointa apeleaza la ajutorul unui terapeut. Oamenii ar trebui sa isi gestioneze si sa isi rezolve singuri problemele.


Realitate: Este nevoie de curaj pentru a face schimbari semnificative. Persoanele puternice, nu cele slabe sunt, de obicei, cele care cer ajutor atunci cand au nevoie. Vointa, implicarea, perseverenta si autodisciplina sunt parte din procesul de schimbare si sunt elemente importante ale demersului terapeutic. Terapeutul ne ajuta sa identificam si sa implementam schimbarile dorite, actionand ca un antrenor sau ghid.


Mitul #3

Tot ce facem in terapie este sa vorbim despre copilarie, parinti si fostele relatii.


Realitate: Discutiile despre familie si copilarie apar in terapie, mai ales daca au legatura cu situatia actuala a pacientului. Sunt discutii care evolueaza natural, intrucat au legatura cu identificarea originii unui anumit simptom, cum ar fi, spre exemplu, un tipar de comportament. Insa terapia este orientata catre ameliorarea starii pacientului, catre optimizarea modului de functionare al acestuia si pe diminuarea sau eliminarea suferintei emotionale.


Mitul #4

Odata ce ma apuc de terapie, va trebui sa merg mereu sau pentru perioade foarte lungi de timp (ani de zile). Terapia creeaza dependenta.


Realitate: Majoritatea terapiilor sunt terapii scurte, centrate pe solutii, si dureaza, in medie, 10-15 sedinte. Sunt si situatii in care este nevoie de mai multe sedinte sau de terapii de suport, care se intind pe perioade mai lungi de timp. Sedintele de terapie dureaza 50-60 de minute si au frecventa saptamanala. Terapia NU creeaza dependenta ci, din contra, are rolul de a ne ajuta sa functionam optim pe cont propriu, apeland la propriile resurse sau activand resurse noi.


Mitul #5

Terapia este doar despre vorbit si nu cred ca vorbitul ma poate ajuta cu mare lucru.


Realitate: Verbalizarea anumitor aspecte din viata noastra, precum si explorarea ghidata a emotiilor, trairilor, comportamentelor care au legatura cu persoane sau evenimente, genereaza rezultate semnificative in majoritatea cazurilor. De asemenea, trebuie sa stim ca terapeutul nu este un ascultator pasiv, care da din cap aprobator si repeta ceea ce a spus clientul. Actul terapeutic este un proces interactiv, colaborativ, bazat pe dialog si pe implicarea activa a ambelor parti in identificarea de solutii optime pentru problemele in discutie. Terapeutul si pacientul identifica impreuna aspectele problematice pe care vor lucra in terapie, stabilesc obiective, monitorizeaza progresele si analizeaza "temele pentru acasa".


Mitul #6

Am incercat terapia si nu m-a ajutat.


Realitate: Daca simptomele persista, este probabil cazul sa luam in considerare si alte metode de interventie. De asemenea, terapeutul trebuie sa exploreze factorii care ar putea avea impact pe experienta si rezultatele clientului in terapie (motivatia personala, dispozitia pentru schimbare, diverse elemente de context, starea de sanatate generala, impactul eventualelor tratamente medicamentoase etc.). Relatia cu terapeutul si calitatea acesteia sunt si ele extrem de importante, rezultatele obtinute in terapie putand sa difere semnificativ, in functie de terapeutul cu care lucram. Din acest motiv este foarte important sa alegem un terapeut cu care simtim ca rezonam, cu care ne simtim confortabil si ne putem deschide. Alegerea terapeutului doar pe baza recomandarilor primite de la alte persoane, nu este cea mai buna metoda, desi recomandarile sunt si ele importante.


Mitul #7

Nu sufar de depresie. Am doar o perioada mai proasta.


Realitate: Diferentele dintre depresia clinica si o "stare proasta" sunt semnificative. Depresia este o afectiune serioasa, cu impact major asupra functionarii individului. Este o afectiune greu de depistat in stadiile incipiente, cand este si cel mai usor de tratat, deorece majoritatea oamenilor o confunda cu o stare sau o perioada mai proaste. Ajunsa in stadii mai avansate, depresia poate fi foarte greu de tratat, iar atunci cand este lasata sa se manifeste in voie, poate avea consecinte grave, cea mai grava fiind comportamentul suicidar. De asemenea, depresia este adesea recurenta, motiv pentru care trebuie abordata serios, apeland la ajutor de specialitate. Atunci cand nu ne mai regasim, cand observam schimbari semnificative in ritmul de functionare, in gradul de conectare la realitatea inconjuratoare, este absolut necesar sa consultam un terapeut.


Mitul #8

Daca cineva afla ca merg la terapie, imaginea mea poate avea de suferit. Ma tem ca lucrurile pe care le discut cu terapeutul pot fi aflate si de altii.


Realitate: Actul terapeutic este confidential. Exista o lege care reglementeaza practica psihologica/terapeutica, precum si un cod deontologic al profesiei de psiholog. In Romania, profesia de psiholog este reglementata si supervizata de catre un for profesional dedicat, respectiv Colegiul Psihologilor din Romania. De asemenea, atunci cand incepem o terapie, acest demers se deruleaza sub protectia unui Contract de Servicii Psihologice, in care sunt stipulate conditiile de functionare si obligatiile partilor implicate, confidentialitatea fiind una dintre prevederile contractuale. In concluzie, nimeni nu va afla ca facem terapie, decat daca noi decidem sa facem acest lucru cunoscut sau in situatii exceptionale, in care terapeutii sunt obligati, prin lege, sa furnizeze informatii catre terti (􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕pentru protejarea sanatatii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale, pentru impiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte sau pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte). In orice alte conditii, divulgarea de catre psihologi/psihoterapeuti a unor date care le-au fost incredintate sau de care au luat la cunostinta in virtutea profesiei, daca aceasta este de natura a incalca clauza de confidentialitate, este interzisa. 􏰟􏰠􏰓􏰙􏰗􏰜􏰮􏰛􏰢 􏰝􏰧􏰘􏰧􏰙􏰧􏰮􏰛􏰛 􏰟􏰕􏰦􏰖􏰛􏰜􏰗􏰨


Mitul #9

Merg la terapie ca sa depasesc momentul, sa ies din "criza".


Realitate: Este recomandat ca implicarea, consecventa si perseverenta in demersul terapeutic sa fie corespunzatoare, astfel incat sa intelegem cauza comportamentelor, reactiilor, trairilor care ne-au provocat neplaceri, disconfort sau care au interferat cu ritmul nostru normal de viata. Intreruperea terapiei, inainte ca acest lucru sa fie decis si evaluat impreuna cu terapeutul, poate avea ca si consecinta reaparitia simptomelor si a neplacerilor cauzate de acestea. 􏰟􏰠􏰕


Mitul #10

Terapeutul sta pe un fotoliu si ia notite, in vreme ce pacientul sta intins pe canapea si vorbeste.


Realitate: In realitate, lucrurile nu stau chiar asa. Terapeutul stie ca modul in care este amenajat spatiul, distanta dintre el si pacient, precum si alte elemente de context sunt esentiale pentru construirea unei bune relatii terapeutice, a unei aliante terapeut-pacient. Distanta fizica sau psihologica dintre cei doi poate intimida sau produce disconfort pacientului, impiedicandu-l pe acesta sa se conecteze si sa dezvaluie informatii importante pentru bunul mers al terapiei. Un spatiu de terapie obisnuit va arata mai degraba ca un livingroom, cu cei doi, terapeutul si pacientul, asezati in fotolii confortabile, fara bariere intre ei. Terapeutul va asculta activ, va pune intrebari si va interveni, atunci cand considera necesar, de cele mai multe ori fara a lua notite, pentru a fi cat mai prezent, urmand ca informatiile esentiale sa fie consemnate dupa incheierea sedintei.


Mitul #11

Terapeutul are solutii general valabile pentru diverse probleme de viata.


Realitate: Un terapeut competent nu lucreaza cu "formule magice" sau solutii general valabile, ci personalizeaza abordarea terapeutica, in functie de nevoile specifice ale pacientului si de resursele interioare de care acesta dispune, pentru generarea schimbarii si rezolvarea problemelor.


Mitul #12

Terapeutul prescrie medicamente.


Realitate: Psihoterapeutul/Terapeutul este un psiholog cu competente si pregatire superioare si cu drept de libera practica pentru furnizare de servicii de psihoterapie. Psihoterapia, cunoscuta si ca "terapia prin cuvant", este o forma de interventie psihologica, care nu implica administrarea de tratament medicamentos de catre terapeut. In anumite cazuri insa, acolo unde terapeutul considera necesar, acesta poate recomanda pacientului consultarea unui medic psihiatru, pentru administrarea de tratament medicamentos, ca suport pentru interventia terapeutica. Psihiatrul este doctorul a carui practica este orientata catre diagnosticarea unor afectiuni cu componenta psihologica, prescrierea de tratament medicamentos si monitorizarea acestuia. Exista insa si psihiatri cu dubla specializare, care pot oferi si servicii de psihoterapie.


Mitul #13

Terapeutul poate rezolva o problema intr-o sedinta.


Realitate: Desi multi oameni isi propun o singura intalnire, atunci cand decid sa ceara ajutorul unui terapeut, realitatea este ca o singura sedinta nu este niciodata suficienta. Prima sedinta este cea in care terapeutul si pacientul se cunosc, terapeutul explica in ce consta terapia, cum se deruleaza, care sunt beneficiile si limitarile, pacientul povesteste care este motivul pentru care a venit la terapie, si in care cei doi decid daca pot lucra impreuna. Terapiile scurte se intind, de obicei, pe durata a 10-15 sedinte insa, in anumite situatii, pot dura si mai mult. Nu vorbim insa de ani. De obicei, daca o terapie se intinde pe o durata atat de lunga, ceva este, cel mai probabil, in neregula.


Mitul #14

Pacientul se simte mult mai bine dupa fiecare sedinta de terapie.


Realitate: In filme, intr-adevar, pare ca terapia actioneaza ca o potiune magica. In realitate insa, lucrurile nu stau chiar asa. Procesul terapeutic este unul de durata si, pe alocuri, dificil si dureros. Scoaterea la suprafata a anumitor aspecte, evaluarea unor evenimente, comportamente sau persoane din alte perspective decat cel cu care pacientul era confortabil, pot fi resimtite ca dificile sau dureroase, insa asta face parte din demersul terapeutic si are ca scop identificarea cauzelor problemei si a solutiilor cele mai potrivite pentru pacient.


Mitul #15

Pot la fel de bine sa vorbesc cu prietenii despre problemele mele, nu este nevoie sa platesc pe cineva care nu ma cunoaste.


Realitate: Desi prietenii sau cei dragi pot oferi un suport semnificativ in anumite momente, de cele mai multe ori este dificil sa fim complet onesti cu acestia, fie din teama de a fi judecati, fie pentru a nu-i supara, fie pentru ca ne temem ca ar putea impartasi cu altii ceea ce le-am spus etc. Faptul ca terapeutul nu ne cunoaste este un plus, care il ajuta sa fie neutru, obiectiv, sa nu ne judece si sa vina cu o perspectiva noua asupra situatiei. De asemenea, terapeutul este un profesionist cu experienta, care foloseste metode, tehnici si instrumente specifice, intr-o maniera structurata, in scopul gasirii de solutii personalizate si functionale.

􏰟􏰠􏰗􏰬􏰗􏰘􏰛􏰠􏰗􏰢 􏰕􏰘􏰕􏰛 􏰟􏰗􏰠􏰛􏰜􏰓􏰖 􏰛􏰞􏰛􏰘􏰗􏰘􏰙􏰨 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰟􏰠􏰗􏰬􏰗􏰘􏰛􏰠􏰗􏰢 􏰝􏰧􏰬􏰭􏰠􏰡􏰛􏰠􏰛􏰛 􏰕􏰘􏰗􏰛 􏰤􏰢􏰟􏰙􏰗 􏰟􏰗􏰘􏰢􏰖􏰗 􏰝􏰢􏰕 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰩􏰞􏰟􏰛􏰗􏰔􏰛􏰜􏰢􏰠􏰗􏰢 􏰟􏰠􏰓􏰔􏰕􏰜􏰗􏰠􏰛􏰛 􏰠􏰗􏰫􏰕􏰖􏰙􏰢􏰙􏰕􏰖􏰕􏰛 􏰕􏰘􏰗􏰛 􏰢􏰝􏰗􏰞􏰗􏰘􏰗􏰢 􏰤􏰢􏰟􏰙􏰗 􏰓􏰠􏰛 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰩􏰘􏰖􏰧􏰙􏰕􏰠􏰢􏰠􏰗􏰢 􏰕􏰠􏰞􏰧􏰠􏰛􏰖􏰓􏰠 􏰟􏰠􏰗􏰯􏰕􏰔􏰛􏰜􏰛􏰢􏰦􏰛􏰖􏰗 􏰢􏰖􏰗 􏰕􏰘􏰗􏰛 􏰢􏰝􏰗􏰞􏰗􏰘􏰗􏰢 􏰤􏰢􏰟􏰙􏰗􏰪 􏰂􏰛􏰬􏰕􏰖􏰚􏰢􏰠􏰗􏰢􏰨 􏰔􏰗 􏰜􏰧􏰙􏰠􏰗 􏰟􏰝􏰛􏰥􏰓􏰖􏰓􏰚􏰛􏰨 􏰢 􏰕􏰘􏰓􏰠 􏰔􏰢􏰙􏰗 􏰜􏰢􏰠􏰗 􏰖􏰗􏰰􏰢􏰕 􏰤􏰓􏰝􏰙 􏰩􏰘􏰜􏰠􏰗􏰔􏰛􏰘􏰮􏰢􏰙􏰗 􏰝􏰢􏰕 􏰔􏰗 􏰜􏰢􏰠􏰗 􏰢􏰕 􏰖􏰕􏰢􏰙 􏰜􏰕􏰘􏰓􏰡􏰙􏰛􏰘􏰮􏰧 􏰩􏰘 􏰬􏰛􏰠􏰙􏰕􏰙􏰗􏰢 􏰟􏰠􏰓􏰤􏰗􏰝􏰛􏰗􏰛􏰨 􏰔􏰢􏰜􏰧 􏰢􏰜􏰗􏰢􏰝􏰙􏰢 􏰗􏰝􏰙􏰗 􏰔􏰗 􏰘􏰢􏰙􏰕􏰠􏰧 􏰢 􏰩􏰘􏰜􏰧􏰖􏰜􏰢 􏰜􏰖􏰢􏰕􏰫􏰢 􏰔􏰗 􏰜􏰓􏰘􏰤􏰛􏰔􏰗􏰘􏰮􏰛􏰢􏰖􏰛􏰙􏰢􏰙􏰗􏰨 􏰗􏰝􏰙􏰗 􏰛􏰘􏰙􏰗􏰠􏰫 􏰟􏰠􏰓􏰙􏰗􏰜􏰮􏰛􏰢 􏰝􏰧􏰘􏰧􏰙􏰧􏰮􏰛􏰛 􏰟􏰕􏰦􏰖􏰛􏰜􏰗􏰨 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰟􏰠􏰗􏰬􏰗􏰘􏰛􏰠􏰗􏰢 􏰕􏰘􏰕􏰛 􏰟􏰗􏰠􏰛􏰜􏰓􏰖 􏰛􏰞􏰛􏰘􏰗􏰘􏰙􏰨 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰟􏰠􏰗􏰬􏰗􏰘􏰛􏰠􏰗􏰢 􏰝􏰧􏰬􏰭􏰠􏰡􏰛􏰠􏰛􏰛 􏰕􏰘􏰗􏰛 􏰤􏰢􏰟􏰙􏰗 􏰟􏰗􏰘􏰢􏰖􏰗 􏰝􏰢􏰕 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰩􏰞􏰟􏰛􏰗􏰔􏰛􏰜􏰢􏰠􏰗􏰢 􏰟􏰠􏰓􏰔􏰕􏰜􏰗􏰠􏰛􏰛 􏰠􏰗􏰫􏰕􏰖􏰙􏰢􏰙􏰕􏰖􏰕􏰛 􏰕􏰘􏰗􏰛 􏰢􏰝􏰗􏰞􏰗􏰘􏰗􏰢 􏰤􏰢􏰟􏰙􏰗 􏰓􏰠􏰛 􏰟􏰗􏰘􏰙􏰠􏰕 􏰩􏰘􏰖􏰧􏰙􏰕􏰠􏰢􏰠􏰗􏰢 􏰕􏰠􏰞􏰧􏰠􏰛􏰖􏰓􏰠 􏰟􏰠􏰗􏰯􏰕􏰔􏰛􏰜􏰛􏰢􏰦􏰛􏰖􏰗 􏰢􏰖􏰗 􏰕􏰘􏰗􏰛 􏰢􏰝􏰗􏰞􏰗􏰘􏰗􏰢 􏰤􏰢􏰟􏰙􏰗􏰪 􏰂􏰛􏰬􏰕􏰖􏰚􏰢􏰠􏰗􏰢􏰨 􏰔􏰗 􏰜􏰧􏰙􏰠􏰗 􏰟􏰝􏰛􏰥􏰓􏰖􏰓􏰚􏰛􏰨 􏰢 􏰕􏰘􏰓􏰠 􏰔􏰢􏰙􏰗 􏰜􏰢􏰠􏰗 􏰖􏰗􏰰􏰢􏰕 􏰤􏰓􏰝􏰙 􏰩􏰘􏰜􏰠􏰗􏰔􏰛􏰘􏰮􏰢􏰙􏰗 􏰝􏰢􏰕 􏰔􏰗 􏰜􏰢􏰠􏰗 􏰢􏰕 􏰖􏰕􏰢􏰙 􏰜􏰕􏰘􏰓􏰡􏰙􏰛􏰘􏰮􏰧 􏰩􏰘 􏰬􏰛􏰠􏰙􏰕􏰙􏰗􏰢 􏰟􏰠􏰓􏰤􏰗􏰝􏰛􏰗􏰛􏰨 􏰔􏰢







8 afișare

©2019 Ora de sinceritate

by Iris Gogorici & Cabinet de Psihologie Iris Gogorici

Str. Povernei 28-30 Sector 1 Bucuresti