16 October 2011

De ce este cascatul contagios?

    Poate ca nu este unul dintre cele mai mari mistere ale vietii, dar este unul care persista si care continua sa intrige cercetatorii.
    Cu siguranta vi s-a intamplat, si nu doar odata, sa va surprindeti cascand atunci cand vedeti pe altcineva facand acest lucru. Chiar si numai ascultand sau citind un material despre cascat, vi se poate intampla sa va molipsiti. Intre 40 si 60% dintre adultii sanatosi casca atunci cand vad pe cineva cascand, cand citesc despre cascat sau cand se gandesc la cascat.
      Interesant este ca acest comportament contagios se manifesta si la cimpanzei, nu doar la oameni.
       Cu siguranta v-ati pus si intrebarea de ce se intampla, de ce cascatul este molipsitor?
      Cascatul este un fenomen care intriga, inca nu i se cunoaste cu certitudine utilitatea si, mai ales, nu se stie de ce este molipsitor.
      Au existat de-a lungul timpului diferite teorii referitoare la utilitatea cascatului. Una dintre cele mai recente este aceea conform careia rolul cascatului este de a mentine creierul treaz in situatiile in care somnul nu este dorit. Aceasta varianta ar explica de ce cascam dimineata devreme, precum si noaptea, cand ne luptam sa ramanem treji.
      O teorie mai veche era aceea care consta in presupunerea ca am casca din cauza unui deficit de oxigenare a creierului, teorie considerata astazi falsa, deoarece mai multe experimente in care subiectii primeau mai mult oxigen sau dioxid de carbon s-au desfasurat fara consecinte asupra cascatului.
      O ipoteza luata in calcul de catre cercetatori a fost aceea conform careia cascatul prin contagiune ar putea face parte dintr-un fenomen mai general, cel al capacitatii de a intelege starile mentale ale celorlalte persoane (emotii, credinte, intentii).
    Studiile efectuate in acest sens au demonstrat ca transmiterea cascatului se bazeaza pe mecanica empatiei, intrucat atinge mai mult persoanele care au capacitatea de a percepe starile interioare ale celorlalti si de a le impartasi. Atunci cand vad o persoana cascand, unii indivizi sunt capabili, prin empatie, sa simta aceeasi nevoie de a casca, ceea ce declanseaza o “personificare”; cu alte cuvinte, ei casca la randul lor, fara sa constientizeze fenomenul.
     Personalitatile cu tendinte schizotipice, care au dificultati in a percepe si a impartasi starile interioare ale celorlalti, nu sunt contaminate. Aceste rezultate explica si de ce schizofrenicii, care au dificultati in a intelege intentiile celorlalti, nu prezinta tendinta de a casca prin contagiune.
    Personalitatea schizotipica este marcata prin competente reduse in ceea ce priveste relatiile (anxietate sociala, lipsa prietenilor apropiati), prin distorsiuni cognitive si perceptive (perceperea unor senzatii neobisnuite sau bizare, gandire magica, suspiciune), printr-o saracie a afectelor si conduite excentrice (comportamente bizare).
     A nu se intelege ca toate persoanele care nu se molipsesc de cascatul celorlalti sunt schizofrene sau bolnave psihic. 
    Daca va molipsiti usor de cascatul celorlalti, sunt sanse sa puteti fi definiti ca niste persoane capabile de un nivel crescut de empatie, adica puteti identifica si intelege usor starile de spirit ale celor din jur. Daca insa vederea unei persoane care casca nu va afecteaza in niciun fel, atunci este posibil sa aveti cateva trasaturi de personalitate schizotipica, ceea ce echivaleaza cu o dificultate in a resimti ceea ce traiesc ceilalti.
      La copil este acest comportament apare in jurul varstei de 4 ani. Fetusii incep sa caste cam la 11 saptamani de la concepere. Doar aproximativ 50% dintre copiii cu autism dobandesc acest comportament, iar in cazurile severe de autism acest comportament nu se manifesta deloc. 
      Prin urmare, daca am aflat cate ceva despre diferentele dintre indivizi in ceea ce priveste cascatul, despre utilitatea acestui gen de contagiune nu stim aproape nimic. Unii cercetatori presupun ca molipsirea de cascat ar fi un vestigiu al evolutiei care i-a ajutat, probabil, pe stramosii nostri sa isi coordoneze perioadele de activitate si de repaos, permitand membrilor unui grup sa faca acelasi lucru in acelasi timp. Este posibil ca asa sa fi inceput primele activitati umane de grup.

Iris Gogorici
Psihoterapeut

3 comments:

  1. Am gasit o explicatie interesanta in legatura cu practicarea cascatului. Aici ati vazut de ce cascam, insa stiati ca el actioneaza ca un cooler ptr. creier? Aici e link-ul: http://www.deaia.ro/2012/10/de-ce-cascam/

    ReplyDelete
  2. Am cascat de nenumarate ori la citirea postarii :)))))

    ReplyDelete