21 September 2011

Curiozitati despre somn si vise

   Visele si ceea ce se intampla in timpul somnului constituie unele dintre cele mai misterioase experiente ale vietii, care isi au originile in creier.
   Somnul este o stare fiziologica periodica si reversibila, caracterizata prin suprimarea temporara a constientei, prin abolirea partiala a sensibilitatii si incetinirea functiilor vietii organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculara, scaderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scaderea functiilor secretorii).
   Desi importanta somnului nu poate fi pusa la indoiala, oamenii de stiinta nu cunosc cu exactitate de ce este atat de important pentru supravietuirea noastra. Exista, desigur, mai multe teorii in acest sens, insa niciuna dintre ele nu a fost confirmata cu certitudine.
   In Roma Antica, unele vise erau date spre analiza si interpretarea Senatului, deoarece se credea ca sunt mesaje de la zei. Tot visele au servit de-a lungul timpului ca sursa de inspiratie pentru artisti. Dar ce stim de fapt despre somn si vise?
   Toata lumea viseaza Fiecare fiinta umana viseaza, exceptie facand cazurile de tulburari psihice extreme. Daca vi se pare ca nu visati, inseamna ca pur si simplu ati uitat ca ati visat.
   Numarul viselor intr-o noapte Majoritatea oamenilor viseaza aproximativ 1-2 ore intr-o noapte, cu o medie de 4-7 vise pe noapte.
   Vise uitate Dupa cinci minute uitam jumatate dintr-un vis. Dupa 10 minute de cand am visat, uitam peste 90% din continutul visului. Daca doriti sa va aduceti aminte continutul viselor, notati-le imediat ce va treziti. Daca suntem treziti in timp ce visam, este mult mai probabil sa ne amintim ceea ce am visat decat daca dormim pana ce ne trezim in mod natural. Uitam cam 95% dintre vise.
   Barbatii si femeile viseaza diferit Barbatii au tendinta de a visa mai mult despre alti barbati (70% dintre personajele din visul unui barbat sunt tot barbati), in vreme ce visele femeilor contin un numar aproximativ egal de barbati si femei. Pe langa asta,  in general, barbatii manifesta in vis emotii mai agresive decat femeile.
   Paralizia corpului Stadiul miscarilor oculare rapide (REM) este un stadiu normal al somnului caracterizat prin miscari rapide ale globilor oculari. Acest stadiu ocupa cam 20-25% din durata totala a somnului, adica aproximativ 90-120 de minute din durata somnului de noapte. In timpul acestui stadiu, corpul este paralizat de un mecanism al creierului, prin eliberarea unor substante, astfel incat miscarile care apar in vis sa nu provoace miscarea efectiva a corpului. 
   La mamifere, in timpul somnului, activitatea cerebrala trece prin doua stadii diferite, somnul lent/somnul cu unde lente/somnul non-REM (NREM) si somnul paradoxal/somnul cu unde rapide/somnul REM, care alterneaza ciclic pe durata somnului; in cazul oamenilor, somnul de noapte incepe cu aproximativ 80 de minute de somn lent, urmate de 5-30 de minute de somn paradoxal. Episoadele de somn paradoxal sunt mai scurte in prima parte a noptii, cu tendinta de marire catre dimineata.
   In timpul somnului lent, corpul se misca foarte putin, insa este capabil sa produca miscari de genul rasucitului in pat sau chiar evenimente motorii de genul mersului sau vorbitului in somn. In acest stadiu muschiul cardiac si respiratia au un ritm uniform, regulat, iar globii oculari de misca incet.
   In timpul somnului paradoxal, ritmul cardiac, respiratia si tensiunea arteriala variaza.Globii oculari se misca rapid deoarece majoritatea viselor au loc in acest stadiu al somnului iar persoana “priveste” probabil obiectele care se misca in vis. In faza de somn paradoxal se constata abolirea totala a activitatii musculare scheletice, corpul fiind intr-o stare de paralizie aproape totala, care are rolul de a preveni aparitia miscarilor ca reactie la actiunile care au loc in vis. Unii muschi periferici, ca de exemplu cei ai degetelor si ai fetei, raman in continuare aproximativ activi. In timpul acestei faze a somnului, eliberarea de neurotransmitatori (norepinefrina, serotonina si histamina) este complet suprimata. Ca urmare, neuronii motori nu sunt stimulati, ceea ce genereaza atonia REM (paralizia din timpul somnului).
   Persoanele nevazatoare viseaza Visele sunt mai mult decat imagini vizuale, astfel incat si persoanele nevazatoare viseaza. Daca viseaza sau nu in imagini depinde de faptul ca s-au nascut nevazatori sau si-au pierdut vederea la un moment dat in viata. Cei care isi pierd vederea pe parcursul vietii pot visa in imagini, in vreme ce persoanele care s-au nascut nevazatoare nu viseaza in imagini, dar au vise la fel de animate, care implica celelalte simturi (auzul, mirosul, atingerea) si emotiile.Persoanele care isi pierd vederea in copilaria mica, inaintea varstei de 5 ani, nu viseaza in imagini, spre deosebire de cei care isi pierd vederea in jurul varstei de 7 ani sau dupa aceasta varsta, ale caror vise contin imagini. 
   Durata viselor Visele pot dura de la cateva secunde, pana la 60 de minute.
   Vise color sau alb-negru 12% dintre persoanele care dispun de simtul vazului viseaza exclusiv alb-negru, in vreme ce restul viseaza color. Studiile realizate incepand din 1915 si pana in anii ’50 constatau ca majoritatea oamenilor visau alb-negru, insa rezultatele au inceput sa se schimbe in anii ’60. Astazi, doar 4.4% din visele persoanelor cu varsta sub 25 de ani sunt alb-negru. Cercetari recente sugereaza ca aceste schimbari ar putea fi legate de trecerea de la filmele si programele TV alb-negru, la cele color.
   Sforaitul  Atunci cand sforaim, nu visam.
   Visele se produc numai in timpul somnului paradoxal (REM)  Visele se produc, de asemenea, si in alte faze ale somnului, desi tind sa fie mai putin insufletite si mai repetitive in continut decat visele paradoxale.
   Emotiile Emotia cea mai prezenta in timpul viselor este anxietatea. Emotiile  negative sunt mai prezente decat cele pozitive.
   Fetele care ne apar in vise sunt doar fete cunoscute Mintea noastra nu inventeaza fete - in vis vedem fetele unor persoane reale, pe care le-am vazut de-a lungul vietii, dar pe care este posibil sa nu le cunoastem sau sa nu ni le amintim. Cu totii am vazut de-a lungul vietii sute de mii de fete, prin urmare, avem un stoc nelimitat de personaje pe care creierul le poate utiliza atunci cand visam. 
   Si animalele viseaza Studii efectuate pe diferite animale au demonstrat ca acestea prezinta acelasi gen de unde cerebrale ca si oamenii in timpul somnului cu vise. Cel mai adesea putem observa acest lucru la caini, care isi misca labele in timpul somnului, ca si cum ar visa ca alearga.


Iris Gogorici
Psihoterapeut


video

No comments:

Post a Comment